De Constantin Sfaturi practice • • 0 Comentarii

Acoperișurile din Țigla Metalică – Avantaje și Dezavantaje

Acoperișurile din Țigla Metalică – Avantaje și Dezavantaje

În ultimii ani, acoperișurile metalice au devenit foarte populare. Sunt elegante, conferă clădirii un aspect elegant și, în plus, sunt durabile. Ele oferă o gamă de stiluri, culori și texturi diferite și pot rezista influențelor atmosferice, cum ar fi vântul, focul, furtunile de gheață sau cutremurele.

 Avantajele acoperișurilor metalice

Unul dintre avantajele acoperișurilor metalice este longevitatea lor. Această durabilitate se reflectă și în modelul de gard tip obturator, care poate rezista bine influenței vremii și își menține aspectul frumos și rafinat. Un acoperiș din țiglă metalică instalat corespunzător poate fi folosit mai mult de 50 de ani fără întreținere. Sunt disponibile într-o varietate de culori, forme și stiluri arhitecturale și pot satisface chiar și cele mai exigente gusturi. Sunt neinflamabile și ușor de instalat. Acestea reflectă căldura și, prin urmare, nu pierd căldură, ceea ce le face mai eficiente din punct de vedere energetic. Învelișul lor este rezistent chimic și protejează acoperișul de coroziune. Nu se va schimba sub influența umidității. Sunt complet izolate de apă și ignifuge. Un alt avantaj este capacitatea de a recicla materiale.

Acoperișurile din țiglă metalică pot imita cu succes plăcile de lut sau șipcile de lemn. Ele pot fi utilizate în clădiri rezidențiale, comerciale sau industriale. Dar cu ajutorul jaluzelelor, clădirea va fi mai bine evidențiată – din punct de vedere al prețului, aceasta este o variantă foarte avantajoasă și o investiție durabilă. Dezavantajele acoperișului metalic Dacă materialele metalice și accesoriile nu sunt compatibile, există riscul de coroziune. Zgomotul poate fi auzit și în timpul grindinii sau ploii abundente. Prețul unui acoperiș metalic poate fi mai mare decât prețul altui material, mai ales dacă alegeți plăci de înaltă calitate, care oferă siguranță și funcționare pe termen lung, care este de neegalat de un alt material.

Tipuri de acoperișuri metalice :

  • Acoperiș de tablă

Acestea sunt unele dintre cele mai comune. Acestea trebuie tratate cu grund sau vopsea de protecție în mod regulat pentru a le prelungi durata de viață.

Acoperiș din oțel Acesta este cel mai comun acoperiș metalic. Este fabricat din oțel inoxidabil de înaltă calitate și nu este afectat de intemperii. Acoperișurile din oțel asigură durabilitate și rezistență și sunt potrivite pentru clădiri rezidențiale și comerciale și industriale.

  • Acoperiș din cupru

Acoperișurile din cupru sunt scumpe, cu stil, eleganță, fiabilitate și durabilitate. Din cauza prețului lor ridicat și a instalării dificile, acestea sunt rare.

  • Acoperiș din aluminiu

Aluminiul este un material care garantează durabilitate și longevitate. Nu este afectat de fenomenele naturale.

La fel ca și acoperișurile din cupru, acoperișurile din zinc sunt scumpe, puternice și frumoase.

Dacă este necesar, acoperișurile metalice trebuie tratate cu grund metalic sau vopsea. De asemenea, acordați atenție semnelor de coroziune a acoperișului, rugina sau scurgeri. Dacă găsiți aceste probleme, trebuie să solicitați ajutorul unei firme calificate și cu experiență în repararea acoperișurilor.

Membranele bituminoase: cum le alegi si la ce sunt bune
De Constantin Sfaturi practice 0 Comentarii

Membranele bituminoase: cum le alegi si la ce sunt bune

Unul dintre cele mai populare materiale folosit pentru hidroizolații este membrana bituminoasă. Este folosită cu succes pentru prevenirea infiltrării apei în cadrul unor elemente de construcție, fundații, subsoluri , terase, acoperișuri.

Membranele bituminoase sunt materiale pe bază de bitum aditivat cu polimeri , având o armătură din poliester sau fibră de sticlă și pot fi finisate la partea superioară cu nisip, ardezie minerală , TNT sau aluminiu cu rol în a preveni infiltrarea apei. Membranele cu armătură din fibră de sticlă  sunt perfecte pentru izolații în sistem dublu iar cele cu armătură din poliester este folosită pentru lucrări monostrat. Pentru o lucrare durabilă alegeți tipul de membrană potrivit.

Membranele bituminoase se vând în suluri de 10m și lățime de 1m.

Necesarul de membrană bituminoasă se calculează în funcție de mărimea suprafeței dar se iau în calcul suprapunerile longitudinale și transversale dar și anumite pierderi care apar la croire.

După achiziționarea membranei asigurați-vă că dispuneți și de celelalte instrumentele necesare pentru montaj: arzător , butelie, instrumente de tăiat, mănuși de protecție , încălțăminte potrivită. Pentru siguranță este necesar să aveți la îndemână un stingător pentru a putea interveni în cazul unui incendiu .

Suprafața pe care se montează membrana bituminoasă trebuie să fie curată, uscată, netedă și  tratată cu amorsă bitumoasă cu minim 5 ore înainte.

Montarea membranelor bituminoase se poate realiza prin termosudare dar ele pot fi și autoadezive.

La termosudare arzătorul trebuie orientat intre stratul suport și membrana bituminoasă care pe latura termosudabilă este protejată de o folie de polietilenă.Când aceasta se topește și dispare înseamnă că incălzirea este suficientă pentru a realiza o bună aderență. Daca se supraîncălzește se deteriorează armătura și membrana îsi pierde din proprietăți. Suprapunerea longitudinală este de 10cm iar suprapunerea de lipire la capete este de 15 cm. Zonele de suprapunere se curăță de granule pentru o lipire mai bună. Dacă se montează și al doilea strat sudurile marginilor de suprapunere trebuie să fie așezate la  mijlocul membranei stratului inferior.

Membranele autoadezive au suprafața inferioară realizată din rășini termoplastice și polimeri speciali de lipire. Aplicarea este rapidă și ușoară și se realizează prin îndepărtarea foliei siliconate. În același timp această metodă elimină zgomotul , fumul și mirosurile neplăcute.

Temperatura de depozitare a membranei înainte cu cel puțin 24 de ore înainte de montare trebuie să nu fie mai mică de 5 grade Celsius . Membrana bituminoasă trebuie montată la temperaturi ambientale cuprinse între 5 și 35 de grade Celsius.

Membranele bituminoase sunt ieftine , se monteaza ușor, sunt rezistente la razele UV și intemperii , sunt eficiente  și sunt soluții practice și simple pentru hidroizolare.

De Constantin Amenajari interioare • Sfaturi practice • • • 0 Comentarii

Izolația exterioară cu vată minerală

Vata minerală este un produs recomandat de specialiști pentru lucrări de izolație. Izolarea exterioară cu acest material reduce considerabil pierderile de căldură, îmbunătățește confortul termic, elimină condensul, izolează fonic, are o durată de folosință mare.

Vata minerală este fabricată din materiale naturale, este rezistentă la foc, ușoară, flexibilă, elastică, ușor de instalat și îndepărtează rozătoarele. Vata minerala este produsă în două variante: vată minerală de sticlă și vată minerală bazaltică.

Vată minerală de sticlă are ca materii prime nisipul de cuarț și sticlă reciclată. Este flexibilă și elastică, utilizată pentru izolat suprafețe cu formă neregulată(acoperișuri, mansarde). Se montează rigle orizontale la o lățime egală cu cea a vatei minerale. Se introduce vata de sticlă intre rigle apoi se montează rigle verticale. Pe aceste rigle se pot monta materiale pentru finisarea fațadei. Vata minerală bazaltică are ca materie primă roca bazaltică. Este mai rigidă și are o greutate mai mare. Se fabrică sub formă de plăci și este des folosită pentru izolarea pereților exteriori.

La clădirile în construcție se recomandă aplicarea unui strat de tencuială pe zidărie înainte de montarea izolației.

Înainte de montare suprafața suport trebuie curățată de praf și alte impurități. Se montează profilul metalic de soclu care trebuie să fie poziționat drept pentru realizarea unei structuri plane. Se prepară adezivul respectând instrucțiunile de pe ambalaj. Se aplică adeziv pe conturul plăcii de vată minerală bazaltică și câteva ,mămăligi pe centrul plăcii. Se începe montarea plăcilor de vată dintr-un colt, de jos continuând primul rând orizontal.

După montarea fiecărei plăci din acest rând se nivelează cu ajutorul unui dreptar și se verifică planeitatea deoarece de așezarea corectă a acestui rând depinde întreaga suprafață. Între plăci nu trebuie să rămână spații goale. Abia după montarea corectă a primului rând se trece la următoarele. După acoperirea întregii fațade se prind plăcile de vată cu dibluri de perete(minim 5 pe metru pătrat). Cu ajutorul unei mașini de găurit se dau găuri în perete la colțuri dar și pe mijlocul plăcilor. Se fixează diblurile astfel încât rozetele diblului să fie la același nivel cu vata. Pentru colțuri și glafuri se folosesc colțare metalice. Se întinde apoi o mână de tencuială peste care se aplică plasa de armare din fibră de sticlă.

Se aplică apoi al doilea strat de tencuiala iar după uscare se poate trece la finisarea pereților cu vopsea lavabilă sau tencuială decorativă.

 

 

De Constantin Sfaturi practice 0 Comentarii

Ghid pentru alegerea și montarea corectă a tapetului

               

Tapetul este o modalitate de decorare a pereților folosită încă din antichitate și care a devenit în zilele noastre una dintre cele mai folosite metode pentru obținerea unui interior relaxant și estetic. Tapetul este un material cu desene decorative confecționat din hârtie, PVC, pânză sau mătase , aplicat în loc de zugrăveală pe pereții interiori ai locuinței. Tapetul existent pe piață are mii de modele în diferite culori, texturi sau materiale.

Alegerea tapetului se face în funcție de încăpere,luminozitatea încăperii, mobilier,decorațiunile interioare, model, material, dimensiune și preferințe.

De exemplu : 

  • Pentru camera copilului este recomandat un tapet în culori vii, cu eroi din desene animate sau povești. Culorile pastelate și modele florale sunt recomandate și pentru living .
  • Tapetul pentru bucătărie va fi în culori deschise, sau culori mai îndrăznețe , cu modele liniare sau geometrice .
  • Tapetul pentru dormitor trebuie să fie simplu, de preferat într-o culoare odihnitoare, eventual pe un perete cu o imagine de dimensiuni mari .
  • Tapetul pentru baie poate avea orice culoare sau model. Pentru baie și bucătărie se folosește tapet impermeabil

Înainte de montarea tapetului este necesară curățarea și netezirea suprafețelor, opțională este și tratarea contra mucegaiului. Se alege un punct de plecare (ușa sau fereastra), se măsoară înălțimea peretelui și se mai adaugă 5 cm în plus, apoi se taie tapetul și se numerotează fâșiile necesare pentru a acoperi un perete. Se aplică apoi adezivul pe tapet și pe suprafața peretelui folosind o pensulă sau o rolă. Atenție! Adezivul trebuie să fie compatibil cu tipul de tapet ales.

Aplicarea tapetului pe perete se face de sus în jos cu 2 cm deasupra pe tavan. Cu ajutorul unei role de cauciuc se presează apoi tapetul pentru a elimina toate bulele de aer rămase între tapet și perete, surplusul de tapet se taie cu ajutorul unui cutter. Prima fâșie trebuie să fie aplicată corect deoarece reprezintă baza și de ea depinde aplicarea corectă a celorlalte fâșii.

În dreptul întrerupătoarelor sau prizelor se fac găuri pentru a le marca , apoi după aplicarea tapetului se taie pe contur. Achizitionați o cantitate mai mare decât aveti nevoie deoarece sunt și pierderi care rezultă din montaj (aproximativ 15%). Dacă urmezi instrucțiunile pas cu pas aplicarea tapetului poate fi ușoară . Daca nu te descurci poti apela la un profesionist. Spor la treabă !!😊

De Constantin Sfaturi practice • • • • • 0 Comentarii

Izolația exterioară a clădirilor

Izolația exterioară  este cea mai recomandată metodă pentru reducerea pierderilor de căldură și îmbunătățirea comfortului termic al clădirilor în orice anotimp. Pereții exteriori sunt expuși factorilor de mediu, intemperiilor, temperaturilor variabile și transferul termic  dintre interior și exterior se realizează foarte ușor. Astfel iarna o mare parte din căldura se pierde, iar vara temperaturile vor fi prea mari. Prin izolația exterioară se realizează o izolare termică , o eficientizare energetică a căldirii , dar și o barieră împotriva zgomotelor de afară.

Izolația exterioară se poate realiza în timpul construcției unei locuințe sau la reabilitarea unei cladiri mai vechi. La reabilitarea unei clădiri se impune înlăturarea tencuielii vechi pentru o mai bună priză între adeziv și materialul de izolație.

Materiale sunt alese în funcție de condițiile de mediu ale zonei, eficiența termică a materialului, rezistența materialului în timp, rezistența la temperatură, comportamentul la umezeală , costuri.

Materialele care pot fi folosite la izolația exterioară au avantaje și dezavantaje dar și costuri diferite.

Polistirenul este unul dintre cele mai răspîndite tipuri de masă plastică solidă,  non-toxic, folosit la izolații care se se găsește în două sortimente: polistiren expandat și polistiren extrudat. Polistirenul are o greutate foarte mică în comparație cu volumul său cea ce este un avantaj deoarece nu îngreunează fațada. Grosimea recomandată pentru izolații este cuprinzăîntre 14-32 cm.

Polistirenul expandat este un material ușor, ieftin ,rezistent la temperaturi înalte, care împiedica formarea igrasiei și permite circulația vaporilor acumulați în interiorul clădirii. Este un material ușop inflamabil care poate atrage rozătoarele.

Polistirenul extrudat are rezistența la orice tip de uzură, este un bun izolant termic dar din cauză că nu permite vaporilor acumulați în interiorul clădirii să circule poate duce la umezeală intre perete și izolație.

Vata minerală bazaltică este un bun izolator fonic, este ignifugă, permite circulația vaporilor dar are greutate mare și un preț mai ridicat.

Vata minerală de sticlă este un material flexibil,poate fi folosită la izolarea pereților cu forme neregulate, rezistentă la temperaturi ridicate și bun izolant termic. Are costuri mai mici decât vata mineralâ bazaltică și este și aceasta destul de des folosită pentru izolarea exterioară.

Pentru reducerea consumului de resurse energetice neregenerabile este încurajată izolația termică clădirilor cu orice fel de materiale.

De Constantin Amenajari interioare • Sfaturi practice • • • • 0 Comentarii

Izolarea cu Polistiren

Polistirenul este materialul cel mai utilizat pentru izolații exterioare. Este un material rezistent la factori mecanici, la agenți chimici și are conductivitate termica mică. Pentru o clădire aflată în construcție este necesar ca pereții să fie uscați bine. Pentru o clădire care trebuie reabilitată este necesar sî indepărtăm tencuiala.

Daca se execută izolația cu polistiren atunci trebuie montate profilele de soclu care sunt prinse de perete cu ajutorul unor dibluri.

Pentru a obține suprafețe plane se măsoară cu bolobocul si acolo unde este necesar se îndreaptă folosind distanțiere.

Se pregătește adezivul intr-un vas de plastic sau o găleată, se masoara cantitatea de apă și doza exactă de adeziv comform indicașiilor, se amestecă bine pentru a obține o pastă omogenă care trebuie lăsată aproximativ 10 minute pentru ca apa să activeze moleculele. Înainte de a fi folosit adezivul se mai amesteca încă o dată. Amestecarea se poate face manual sau cu mașina de găurit la care se atașează un cap mixer.

Se începe aplicarea plăcilor de polistiren dîntr-un colț de la bază și se continuă liniar până la capătul zidului apoi se continuă cu celelalte rânduri . Se aplică adeziv pe placa de polistiren pe contur dar și în câteva locuri din interiorul plăcii (mămăligi),simetric. Acest mod înlesnește așezarea mai ușoară a plăcilor la același nivel. Se întinde adeziv pe perete apoi se așează placa de polistiren cu baza mare în profilul deja instalat având grijă ca rosturile dintre plăci să nu fie prea mari. Pentru presarea plăcilor și o priză bună cu adezivul se folosește un ciocan de cauciuc. Se verifică permanent dacă suprafața este dreaptă cu ajutorul unui boloboc.

După ce întreaga clîdire a fost acoperită cu polistiren se lasă 2-3 zile sau mai mult până la uscarea în totalitate a adezivului.și apoi se aplică diblurile. Mai întâi se dau găuri de 5-7 cm adâncime în peretele izolat (grosimea termosistemului nu se ia în calcul). Diblurile se montează la colțurile plăcilor și câte 2 în centrul fiecărei plăcii , simetric. Pentru finisarea perfectă a suprafețelor izolate, ciuperca diblurilor trebuie să fie îngropată în polistiren. Se aplică un strat de mortar pe întreaga suprafață , peste carese fixează plasa de armare pentru a rigidiza tencuiala. Este recomandat ca la colturi să se foloseascî colțare metalice.

După uscare se aplică tencuiala finală într-un strat subțire iar după uscare tencuiala decorativă sau vopseaua lavabilă și va da casei aspectul dorit.

Centrală pe gaz sau pe lemne ?
De Constantin Amenajari interioare • Sfaturi practice • • 0 Comentarii

Centrală pe gaz sau pe lemne ?

Casa este locul în care trebuie să te simți confortabil în orice sezon. Pentru asigurarea confortului termic în sezonul rece se impune instalarea unor echipamente de încălzire. Piața de profil oferă mai multe centrale termice : centrale pe gaz, centrale pe lemne, centrale electrice într-o multitudine de modele. Cele mai utilizate centrale sunt centrala pe gaz si centrala pe lemn. Pentru a alege una dintre variante trebuie să avem în vedere sursa de energie disponibilă si suprafața locuinței.

  • Centrala pe gaz

Montarea unei centrale pe gaz necesită autorizații de funcționare, instalații speciale și personal autorizat, trebuie conectată la rețeaua de gaz metan și la rețeaua de energie electrică. Pornirea acestui tip de centrală este ușoară și nu necesită nici un efort ci doar apăsarea butonului de pornire. Centralele pe gaz de ultimă generație au o eficiență termică și energetică sporită, ceea ce este foarte important deoarece prețul gazului și a energiei electrice este în continuă creștere. Durata de utilizare a centralei pe gaz este mare în cazul în care este întreținută corespunzător. Periodic trebuie să apelați la specialiști pentru revizie sau curățare.

  • Centrala pe lemne

Montarea unei centrala pe lemne nu necesită autorizații speciale, mult mai ușor și mai repede. Randamentul termic al unei astfel de centrale este ridicat, căldura emanată fiind mai mare decât a oricărui alte centrale. Această centrală poate fi alimentată cu mai multe tipuri de combustibil solid: lemne, cărbuni, paleți. Este recomandată folosirea lemnelor uscate pentru a evita depunerile de gudron. Întreținerea nu este costisitoare, este necesară curățarea periodică a cazanului de depunerile de funingine și scoaterea periodică a cenușii. Se folosește o soluție antigrudon pentru îndepărtarea depunerilor de gudron de pe pereții cazanului.La începutul perioade reci este recomandat și curățarea coșului de fum. Centralele pe lemne sunt mai puțin zgomotoase decât cele pe gaz, sunt mai sigure dar necesită spațiu pentru depozitarea combustibilului.Alege o centrală care să aibă o eficiența energetică și termică care să răspundă nevoilor tale dar cu costuri reduse.

De Constantin Amenajari interioare • Sfaturi practice • • • • 0 Comentarii

Cum se montează piatra decorativă pe fațada casei?

Plăcile de piatra decorativă pot acoperi într-un mod senzațional fațada casei. In plus, le puteți fixa pe orice tip de suport: lemn, placaj, OSB, cărămida, zidărie, BCA, pal dur si rigips.
Mai jos, vă vom explica, pas cu pas, cum se montează corect plăcile de piatră decorativă pe suprafețe exterioare.

Pregătirea plăcilor și a suprafețelor suport

Pregătirea plăcilor – Uneori, plăcile de piatră decorativă prezintă pe spate mici bavuri, pentru a le înlătura folosiți o pilă sau o rașcheta.

Pregătirea suprafețelor suport – Curățați și degresați suprafețele pe care veți monta piatra; acestea trebuie să fie netede, fără praf și uscate. Verificați dacă solul este plan și daăa are același nivel pe toată suprafața. Cu ajutorul unui boloboc, stabiliți primul nivel pentru a asigura alinierea corecta a plăcilor. Este de preferat să montați plăcile începând cu al doilea rand de placi, ghidându-te cu ajutorul unei baghete de lemn. Trasați un reper pentru nivel. Marcați cu creta punctul de fixare al baghetei. Prindeți bagheta provizoriu folosind câteva dibluri.

Montarea pietrei decorative: pas cu pas
Prepararea adezivului pentru piatra decorativăPregătiți cimentul adeziv respectând indicațiile. In cazul celor mai multe produse de acest fel, este necesar să turnați conținutul din sac într-o găleată cu apă curată. La un sac de 25 kg se folosesc 7,5 litri de apă. Se amestecă cu un malaxor, până când obțineți o consistență omogenă, cremoasă și ușor de prelucrat. Lăsați amestecul deoparte aproximativ 5 minute și amestecați din nou.

Aplicarea adezivului pentru piatra decorativă
Luați putin adeziv cu o mistrie și transferați-l pe gletiera zimțată. Cu ajutorul gletierei, aplicați adezivul pe o porțiune egala cu trei sau patru plăci a suprafeței suport. Apoi, aplicați un strat uniform de adeziv pe spatele unei placi.

Montarea plăcilor de piatră decorativă
Apăsați ușor placa de perete iar pentru o fixare completă, loviți-o ușor cu un ciocan de cauciuc – în acest fel, lipirea adezivului de pe perete cu cel de pe placa va fi una cât mai bună. Mai departe, continuați înălțarea fațadei decorative.

Tăierea plăcilor
Așezați plăcile care trebuie tăiate pe o placa de sprijin iar cu polizorul unghiular, tăiați plăcile pentru colturi și cele pentru sfârșit de rând la dimensiunile dorite. După taiere, spălați plăcile pentru a îndepărta praful de ciment și lăsați-le să se usuce pentru a le aplica pe fațadă. După ce ai terminat fixarea, îndepărtați bagheta de reper și măsurați eventualele tăieturi pentru a monta primul rând de plăci.

Montarea cu rosturi
In cazul montării cu rosturi, pregătiți chitul. Într-o găleata, amestecați pudră cu apă curată folosind un malaxor, respectați indicațiile și mixați până obțineți o pastă omogenă. Folosind o mistrie, puneți puțin chit pe gletieră și, cu șpaclul de rostuit, împingeți ușor pasta în rosturile verticale. După ce ați lucrat pe o suprafață de aproximativ 1 m², ocupațivă de rosturile orizontale. Lăsați mortarul să adere câteva minute, după care nivelați cu șpaclul.

Îndepărtează urmele de adeziv
Cu un burete umed și o perie cu peri subțiri, îndepărtați orice urmă de material de pe suprafața placată și lăsați totul să se usuce timp de o săptămână.

Cum să alegi ușa de la intrare
De Constantin Amenajari interioare • Sfaturi practice • • • 0 Comentarii

Cum să alegi ușa de la intrare

Ușa de la intrarea în locuință spune multe despre cel care locuiește dincolo de ea, dă valoare casei de aceea trebuie aleasă cu multă grijă.

Ușa de la intrare nu este o simplă ușa , nu este doar un mijloc prin care se intră în casă ci reprezintă un obstacol pentru pierderile de căldură, este o barieră împotriva intrării persoanelor nedorite de aceea numai aspectul său nu este suficient.

Când alegi o ușă exterioară trebuie să iei în considerare mai multe aspecte:

 

– Cadrul integrat – se montează intre pereții locuinței și va susține efectiv ușa.

– Balamalele – nu trebuie să fie vizibile la exterior atunci când ușa este închisă. Pentru acest tip de uși sunt necesare cel puțin trei balamale metalice, solide și rezistente.

– Deschiderea -se alege în funcție de orientarea locuinței , spre dreapta sau spre stânga.

– Punctele de închidere – încuietorile de pe ușă – este recomandat un număr de două yale montate una în dreptul clanței și una mai sus , fără clanță.

– Dimensiunea – înălțimea și lățimea exterioara a tocului ușii sunt cele mai importante dimensiuni de care trebuie să țineți cont.

Ușa exterioară trebuie să se potrivească cu stilul arhitectural al casei atât cromatic cât și ca design, culoarea casei și a ferestrelor . O casă în stil rustic nu se va potrivi niciodată cu o ușă modernă, cu inserții metalice.

 

Ușile din lemn au o estetică plăcută, dau impresia de masivitate. Dezavantajul ușilor de lemn este că în timp își pot schimba dimensiunile din cauza schimbărilor dese de temperatură și umuditate. În aceste condiții lemnul se deteriorează și după o perioadă mare de timp poate fi afectat de putregai. Pentru a evita deteriorarea odată la câțiva ani ușa trebuie revopsită sau lăcuită.

Ușile metalice sunt durabile și din punct de vedere al securității sunt cele mai apreciate. Au un design atrăgător , unele imitând lemnul foarte bine iar pentru îmbunătățirea aspectului unele uși au inserții de sticlă decorativă . Ușile metalice izolează foarte bine termic și fonic și au și prețuri foarte accesibile.

Ușile din aluminiu au un miez izolator acoperit de o peliculă metalică la exterior. Au un finisaj special de aceea nu trebuie revopsite, nu ruginesc și au o garanție de aproximativ 20 de ani.

 

Cel mai nou material pentru ușile de exterior este fibra de sticlă. Acest model de uși sunt foarte aspectuoase, surprinzător de rezistente la influența factorilor de mediu, nu ruginesc, sunt rezistente la lovituri,  necesită întreținere redusă și oferă o cea mai bună izolare fonică și termică, scăzând considerabil costurile la utilități.

De Constantin Sfaturi practice 0 Comentarii

Cum se montează piatra decorativă

Piatra decorativa este contruită din piatră naturală reconstituită, imitație de piatră naturală sau teracotă. Piatra decorativă este folosită pentru suprafețele exterioare precum (fațade , socluri sau garduri ) dar și placarea pereților interiori (în sufragerii , birouri , holuri ,băi sau bucătării).

Plăcile de piatra decorativă pot avea diferite culori, suprafețele pot fi prelucrate în mai multe moduri (rizată, periată, etc), laturile pot fi rotunjite sau drepte, pot fi lucioase sau mate. Depinde de gustul fiecăruia în alegerea modelului.

Avantajul pietrei decorative este că poate fi montată pe orice tip de suport: cărămidă, BCA, pal,lemn sau placaj. Pentru montaj avem nevoie de următoarele: piatră decorativă , adeziv, chit pentru rosturi și soluție de hidrofugare pentru a împiedica degradarea la umezeală , baghetă de lemn ,dibluri , ciocan ,mistrie , boloboc , cretă, ruletă . Suprafața de placare trebuie să fie curățată bine , uscată,iar dacă este lucioasă trebuie să fie șlefuită cu smirghel pentru a mări aderența adezivului. Cu ajutorul unui boloboc se verifică dacă solul este perfect este plană. Daca exista defecte este bine să incepeți montarea cu al doilea rand, măsurați si trasați un reper pentru nivel. Marcați și montați bagheta de lemn apoi treceți la montarea pietrei decorative. Pentru o îmbinare cât mai bună se folosesc distanțiere, câte două la fiecare plăcuță. Se verifică la fiecare rând dacă este respectat nivelul orizontal.

Adezivul este ales în funcție de suprafața pe care este aplicat și nu trebuie preparat decât înainte de a începe montarea. Se întinde adezivul cu o gletieră zimțată pe perete apoi pe fiecare bucată de piatră decorativă înainte de montare. Pentru a asigura o lipire cât mai bună plăcile de piatră decorativă se lovesc cu un ciocan de cauciuc . La câteva ore dupa terminare se poate trece la acoperirea rosturilor. Cu o perie sau un burete umed se îndepărtează urmele de material de pe piatra decorativă iar după 7 zile după terminare se aplică pe întreaga suprafață de perete soluția de hidrofugare cu ajutorul unei pensule sau a unui pulverizator.

Piatră decorativă oferă modalități și stiluri , dă un aspect rustic și totuși foarte contemporan ,o soluție practică și durabilă pentru comfort și relaxare în orice casă.