Ce trebuie să știi despre șapă ?

Șapa reprezintă un strat compus din mortar (în mod obișnuit nisip, pietriș, apă și ciment) și se toarnă pe o suprafață din structura unei construcții – de obicei placa de beton – cu rol de a egaliza sau de a aduce suprafața la un anumit nivel.

Unele șape pot fi finale iar altele pot fi folosite ca suport pentru pardoseală. In cazul unei locuințe, de exemplu, pe șapă poate fi montată gresia sau poate fi montat parchetul sau linoleumul.

Deși, principalul motiv pentru care este necesară turnarea sapei este faptul că betonul din care este realizată placa nu este potrivit pentru rezistența la umiditate și nici ca barieră termică sau fonică.

Mai mult decât atât, betonul se stabilizează după o perioadă îndelungată, între 3 și 5 ani, timp în care poate suferi modificări importante ce țin de structură, precum: dilatarea (într-un mediu umed) sau contracția (într-un mediu uscat).

 Tipuri de șape

Acestea sunt de mai multe feluri, în funcție de compoziția lor dar și în funcție de modul de aderență. Unele sunt indicate în cadrul construcțiilor rezidențiale, alte în cele industriale.

Cele mai des întâlnite, sunt:

În funcție de compoziție:

• șape umede
• șape semiumede
• șape autonivelante

În funcție de modul de aderență:

• șape flotante
• șape autoaderente

Șapa umedă

Șapa umedă sau fluidă este șapa clasică, conține nisip, ciment și apă. Este cea mai puțin costisitoare, dar și cu cel mai mare interval de uscare, de până la o lună de zile. În ultimii ani, locul acestui tip de șapă a fost luat de soluții mai moderne și mult mai avantajoase.

Șapa semiumedă

Șapa de consistență semiumedă este folosită în locuri cu umezeală ridicată. Aceasta  se prepară din nisip, ciment, sort și apă. Spre deosebire de șapa umedă, în compoziția șapei semiumede se adaugă mai puțină apă decât se precizează,  pentru că șapa va completa necesarul de apă din exterior.

Șapa semiumedă se prepară cu ajutorul unor echipamente speciale, o betonieră sau un mixer și are, în general, o grosime de aproximativ 5 centimetri.

Șapa autonivelantă

Acest tip de șapă vine gata preparată și ambalată de către producător. Grosimea poate varia de la 1 la 30 de milimetri, dar sunt și unele care pot fi turnate în strat de până la 100 de milimetri.

Șapele autonivelante au următoarele avantaje:

• pot fi turnate cu ușurință
• au o rezistență mecanică sporită
• pot susține orice tip de pardoseală
• timpul de uscare este extrem de redus. În unele cazuri, gresia poate fi montată dupa 12 ore, iar parchetul după 24 de ore

În funcție de modul în care sunt turnate, șapele sunt de două feluri:

• șape autoaderente și șape flotante.

Șapa autoaderentă

Cunoscută și sub numele de șapa monolit. Este caracterizată prin faptul că aderă direct pe structură, fără a fi folosit un strat intermediar. Se folosește în special în cazul construcțiilor industriale.

Unul dintre dezavantajele sale este absența unei bariere de vapori, ceea ce nu blochează infiltrația apei. Pe de altă parte, șapele autoaderente au ca avantaj gradul lor ridicat de rezistență mecanică.

Șapa flotantă

Șapele flotante sunt foarte des întâlnite și ele în construcțiile rezidențiale și industriale având rol de a spori confortul. Acest tip de șapă nu are niciun punct de contact cu elementele de structură, șapa flotantă se sprijină pe unul sau mai multe straturi izolante care pot fi, la rândul lor, de mai multe feluri, în funcție de rolul pe care îl au:

• hidroizolante
• termice
• fonice

Șapa flotantă cu încălzire

Aici intră sistemele de încălzire trase prin pardoseală, care pot fi electrice sau pe baza de agent termic. Iar conductele trebuie să fie izolate de restul șapei, pentru a preveni eventualele scurgeri de lichid.

Lucruri de care trebuie să tineți cont:

• Șapa flotantă cu încălzire se plachează cu materiale care nu împiedică transferul termic. Avem ca exemplu lemnul care nu este indicat, pentru că este un bun izolant.
• Sunt recomandate panourile izolante, pentru a putea preveni pierderile de căldură.
• Bariera de vapori este necesară, pentru a preveni infiltrarea umidității în structură.

Șapele sunt: Șape de egalizare și Șape autonivelante

Șapa de egalizare

Aceasta utilizată în cadrul locuințelor, pentru nivelarea și finisarea pardoselilor din beton sau a șapelor  deja existente. Poate fi turnată peste șapa de bază, peste suprafețe de beton sau peste suprafețe prefabricate.

Șapa autonivelantă

Este folosită pentru nivelarea și egalizarea șapelor cu uscare rapidă, a suprafețelor pe bază de ciment dar si pentru nivelarea straturilor de șapă în cazul clădirilor vechi.

Curățarea suprafeței suport

Placa de beton sau suprafața pe care va fi aplicată șapa trebuie extrem de bine curățată înainte de turnarea sa, pentru a elimina impuritățile.

 Aplicarea amorsei

Poate fi aplicata cu ajutorul unui trafalet sau cu bidineaua și se alege în funcție de materialul stratului suport. Aceasta are rolul de a spori aderența la structura.

Turnarea șapei

• Începeți din cel mai înalt colt al încăperii și turnți compoziția urmând un model șerpuit.
• Nivelați șapa folosind o gletieră cu dinți și utilizați o rolă cu țepi pentru a elimina eventualele bule de aer din compoziție.

Ce defecte pot apărea în cazul unei șape turnate greșit:

• crăpături și fisuri
• ruperea sau ridicarea șapei odată ce s-a uscat
• uscare lentă
• diferențe de nivel în unele zone