Tag: Cofrarea

Fundatia – este elementul de constructie de inceput al unei cladiri, care are rolul de a transmite incarcarile provenite de la greutatea structurii superioare a case la terenul de fundare. Fundatia poate fi de mai multe feluri in functie de necesitati: tip radier general sub toata casa, continua sub ziduri, izolata sub stalpi sau pe piloti in cazul in care terenul de fundare nu are o consistenta buna.

In cazul caselor, cel mai des se utilizeaza fundatia continua sub ziduri, fundatie de tip radier general.

Pentru a construi o fundatie este nevoie, inainte de a ne apuca de treaba, de cateva studii de specialitate pentru a ne asigura ca fundatia noastra face fata la terenul si la conditiile din zona santierului. Inainte de toate se face un studiu topografic al terenului care ii arata proiectantului care este panta, care sunt liniile de cota obligata, care este zona cea mai de sus si cea mai de jos a terenului, aspecte de acest gen ale terenului care in foarte multe cazuri nu se pot vedea cu ochiul liber. Imediat dupa studiul topografic se face si un studiu geotehnic care scoate in evidenta daca terenul de fundare este unul stabil sau mai putin stabil. Dupa aceste studii trebuie sa ne interesam care este adancimea de inghet in zona in care urmeaza a fi construita casa si nu in ultimul rand, ce fel de structura va avea casa care urmeaza a fi ridicata pe fundatia noastra.

Dupa aceste studii ne putem apuca efectiv de construit, astfel o fundatie are urmatoarele etape de construire:

1. Pregatirea santierului;
2. Trasarea fundatiei;
3. Lucrari de sapatura;
4. Cofrarea;
5. Armarea;
6. Turnarea
7. Lucrari de intretinere si tratare dupa executie.

1. Pregatirea santierului

Pentru a ne putea desfasura activitatea fara oprelisti avem nevoie de un plan cu utilitatile ingropate in subteran peste care am putea sa dam din greseala sau din nestiinta si sa avem parte de evenimente neplacute.

Dupa ce ne-am informat corect si avem planurile utilitatilor ne putem apuca de decopertat stratul vegetal de la suprafata pamantului in zona unde vine fundatia si in zona de lucru.

Un lucru pe care nu il dorim niciodata in zona unde facem lucrarile este apa care poate inunda sapaturile pentru fundare, deci asigurati-va ca faceti cateva santuri care sa directioneze apa in afara zonei de fundare.

Trebuie asigurata si o sursa de energie electrica pentru a ne putea desfasura toate activitatile tehnologice in parametrii normali.

Ultima, dar nu cea din urma, ar fi protejarea proprietatii vecine deoarece nu dorim sa facem stricaciuni vecinilor in timpul executarii lucrarilor de construire.

• Trasarea fundatiei

Deoarece cazurile in care fundatia a fost gresit trasata sunt des intalnite, va recomand sa apelati la un inginer geodez care sa va traseze fundatia in conformitate cu proiectul casei dumneavoastra. Inginerul vine cu aparatura specializata care traseaza in precizie milimetrica intersectia de axe si axele prelungite pe balize in exteriorul santierului. Aceste balize sunt de preferat sa le aplasati in asa fel incat sa se poata asigura accesul utilajelor in interiorul lor pentru a executa lucrarile de sapatura.

Dupa ce avem axele trasate corect, se va trasa si cota zero data din proiect, cota pe care o materializam pe un tarus sau pe un reper stabil, cum ar fi un stalp de beton. Pe reperul de nivel se scrie si cota terenului natural si cota zero conform proiectului. Aceasta cota reprezinta cota la care trebuie sa ajunga pardoseala finita.

• Lucrari de sapatura

Odata ce avem trasate axele, se intind fire rezistente din nylon pentru a materializa axele fundatiei. Se verifica proiectul sa vedem ce grosime are fundatia si astfel cu var se traseaza grosimea sapaturii luand in calcul si spatiul necesar pentru cofrare.

In functie de cat de mare este fundatia se poate sapa manual sau tehnologizat cu ajutorul unui buldoexcavator. Utilizarea excavatorului este cea mai comuna metoda in prezent deoarece este mai rapida si mai eficienta decat cea manuala.

Trebuie luat in calcul faptul ca sapaturile trebuie protejate impotriva surparii daca pamantul din zona nu este unul stabil. Astfel, in zona in care avem sapaturi nu avem voie sa depozitam nimic la o distanta mai mica de un metru de sapatura si nu trebuie expusa zona unor vibratii.

Daca turnarea betonului nu se realizeaza imediat dupa sapatura, groapa de fundare se face cu 20 – 30 cm mai mica, iar inainte de fundare aceasta se va finisa si se va pregati pentru turnare. Acesta masura se ia in cazul in care s-ar putea infiltra apa in sapaturi si atunci caracteristicile fizico – mecanice ale terenului de sub talpa fundatiei ar fi compromise.

• Cofrarea

Cofrajul trebuie sa indeplineasca o serie de calitati, pentru a putea fi folosit cand turnam betonul. In primul rand, el trebuie sa fie etans, sa inchida corect si bine volumul in care va veni turnat betonul.

De obicei cofrajul se realizeaza din lemn, un lemn care sa fie de o calitate mai buna, sa nu aiba fisuri si gauri, sa nu se deformeze si care sa redea forma dorita a fundatiei dupa decofrarea ei. Lemnul trebuie sa fie fara prea multe impuritati pentru a se desface cu usurinta la final.

Executarea unui cofraj se realizeaza incepand de la trasarea pozitiei cofrajelor, ansamblarea si sustinerea provizorie a acestora, verificarea si corectarea pozitiei finale a acestuia si inchiderea, legarea si sprijinirea finala si definitiva a lui.

In cazul in care se constata ca laptele de ciment se scurge pe la talpa cofrajului, acesta se corecteaza cu folie din material plastic pentru a nu pierde laptele de ciment si pentru a nu se deteriora calitatea betonului.

• Armarea

Armarea betonului se realizeaza pentru cresterea rezistentei si flexibilitatii acestuia. Armarea se face cu materialele scrise in poiect, acestea fiind bare de metal netede sau striate in functie de calculele realizate de proiectant.

Realizarea armaturilor se face in situ, pe santier, de catre muncitori si este foarte important ca metalul sa nu fie ruginit, iar daca este ruginit el trebuie curatat si apoi pus in opera.

Forma armaturii si pozitionarea ei in cofraj este stabilita de proiectant si orice modificare se face in executie trebuie facut numai cu acordul scris al proiectantului si niciodata la libera alegere a constructorului.

La pozitionarea in cofraj se va lua in calcul asigurarea acoperirii minime cu beton a armaturii, realizata cu ajutorul unor distantieri din mortar de beton sau achizitionati din comert.

• Turnarea

Categoria betonului este stabilit in proiect si se comanda la o statie de betoane conform cu reteta pe care noi o primim de la proiectant. Daca betonul se realizeaza pe santier este foarte important sa dispunem de toate sorturile de agregate necesare care le gasim in proiect, sorturi care trebuie sa fie spalate pentru a asigura o priza cat mai buna a retetei.

Temperatura optima de turnare a betonului este de 15⁰ C astfel ca, in functie de temperatura de afara, se pot apela la diverse artificii tehnice pentru a ne asigura ca totul este in regula. Daca temperatura este sub 5⁰ C se va incalzi mediul din jurul fundatiei pentru a creste temperatura, iar daca temperatura este peste 30⁰ C se va utiliza un aditiv intarzietor de priza, care se poate gasi in magazinele de specialitate.

Turnarea efectiva se realizeaza cu ajutorul pompelor de beton si se compacteaza cu ajutorul vibrarii betonului. Mare grija trebuie avuta ca sistemele de vibrare sa nu atinga cofrajul deoarece, din cauza fortei foarte mari acesta ar putea fi deteriorat. Durata optima de compactare cu ajutorul vibratorului este cuprinsa intre 30 si 60 de secunde.

• Lucrari de intretinere si tratare dupa executie

Tratarea si protejarea betonului incepe imediat dupa compactare, deoarece perioada initiala de dezvoltare a rezistentelor este critica. Cea mai uzuala metoda este stropirea cu apa a betonului, imediat dupa ce acesta incepe sa faca priza. Cand betonul face priza el se incalzeste, iar daca nu se umezeste riscam sa ni se evapore toata apa si sa apara fisuri in fundatie.

In cazul in care vrem sa protejam betonul de inghet sau de ploaie acesta se acopera cu folie de plastic.